Ziua Holocaustului

Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă – Centru, înființat în cadrul proiectului „Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă”, a organizat, în data de 28 ianuarie 2013 în cadrul Unității Culturale, înființată cu scopul de a promova cultura romă și imaginea diversă și complexă a romilor în rândurile populației majoritare, o masă rotundă cu ocazia comemorării Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului „Reflectarea Holocaustului în mass media”.



Scopul activității a fost acela de a organiza o dezbatere despre prezența memoriei Holocaustului în mass media, respectiv importanța promovării imaginii complete a Holocaustului din România din care face parte și Holocaustul Romilor și updatarea / distribuirea bibliografiei Holocaustului (pe suport tehnic) incluzând materiale de referință în ceea ce privește Holocaustul Romilor.



Evenimentul a început la ora 12.00, la Hotel Blacklord (sala de conferință), str. Insulei, nr. 35 , Tg-Mureș, cuvântul de deschidere aparținându-i d-lui Szász Attila, Director adjunct la Radio Tg-Mureș. Dânsul a pus accent pe cauzele tăcerii mass mediei, despre cauza tratării anumitor subiecte prea puțin sau chiar deloc, precizând faptul că „avem un rol important, acela de a transmite corect, obiectiv informații, de a le studia, de a le analiza...Ce putem face? Putem să nu tăcem!” Acesta a continuat spunând că atât presa, cât și cititorii trebuie să fie deschiși, curioși și dacă se știu anumite lucruri, acestea trebuie spuse. Dl. Szász a pus accent pe importanța educației, precizând că un public needucat poate să cadă ușor pradă unor situații de generalizare, amplificare a stereotipurilor. Dânsul a concluzionat spunând că este nevoie de profesionalism în rândul reprezentanților mass mediei.

Actorul Rudolf Moca a făcut referire la două documente (A se vedea Anexele 1 și 2 atașate la prezentul raport), punând accent pe importanța cunoașterii istoriei și asta în vederea evitării repetării unor momente similare în viitor. În repetate rânduri, acesta a spus că presa, pe lângă faptul că trebuie să fie interesată, analitică, trebuie să vină cu întrebări incomode, „forța noastră, puterea presei constând și în a reeduca, a remodela”.

Dl. Karácsonyi Zsigmond, reprezentant Népújság, a ținut să explice diferența dintre presa publică și cea comercială. Acesta s-a referit la importanța pe care o acordă anumiți presari audienței. „Îți dau o palmă să rămâi pe postul meu”, a spus acesta referindu-se la modul în care concep anumite persoane a face presă. Dânsul a povestit câteva din experiențele sale: o deplasare (nu demult) la granița dintre Croația și Ungaria, într-o localitate unde două tabere au intrat în conflict, mai multe persoane pierzându-și viața. Singura cauză al acelui conflict a fost criteriul etnic. Este nevoie să înțelegem această ură rasială, care momentan există și în România. „Nu trebuie să căutăm în istorie, focarele sunt zilnice, aproape de noi”, a mai adăugat dl. Karácsonyi. De asemenea, acesta a amintit și episodul din Hădăreni, județul Mureș, unde cauza conflictului a fost același.

Dl. Valeriu Russu, redactor Radio Tg-Mureș, a ținut să precizeze participanților la cursul de Fotoreporter-cameraman că „un jurnalist trebuie să facă jurnalism, nu jurnalism etnic. Așadar, în momentul în care veți fi angajați în domeniu, veți face meserie ca toți ceilalți. Veți fi jurnaliști de etnie romă, care uneori veți realiza materiale de opinie, însă trebuie să fiți obiectivi, să faceți jurnalism adevărat”.

S-au discutat / analizat comportamentul jurnalistic în două cazuri, și anume cazul jucătorului de fotbal Nicoliță și cazul unei persoane care prezida, la un moment dat, clanul Ku Klux Klan:

  1. Cum a reacționat presa în momentul în care jucătorul de fotbal Nicoliță a înscris pe tabela de marcaj?

S-au auzit strigăte de bucurie „Românul nostru...”



Cum a reacționat presa în momentul în care același jucător a înscris un autogol?

S-au auzit strigăte de genul „Țiganu’…”



În acest caz, presa Nu a reacționat cum trebuie. Tinerii prezenți la activitatea culturală au fost activi în dezbaterea acestui caz.



  1. Un jurnalist a făcut cercetări despre viața unei persoane care prezida Ku Klux Klan. Acesta a putut dovedi că provenea dintr-o familie de evrei. Jurnalistul s-a dus personal la persoana respectivă spunându-i ce dovezi are, ce articol va scrie și că ar dori sa-l intervieveze. Președintele KKK a refuzat să dea declarații, rugând jurnalistul să nu facă publice dovezile deținute. Jurnalistul a publicat articolul, cel vizat punându-și capăt zilelor.



A fost corectă atitutinea jurnalistului sau nu? Invitații noștri au răspuns în unanimitate, Da!



Dl. profesor Cinca Gheorghe a reamintit importanța folosirii termenului de rom și nu acela de țigan, acesta din urma având un sens peiorativ. Dânsul i-a întrebat pe cei prezenți de ce nu spunem în loc de Poliției, Miliție. De ce nu apare în presă termenul de Miliție? Sau de ce nu folosim termenul de bozgor pentru ungur?

Dl. Moca a fost cel care a răspuns că în documentele oficiale este stipulat că e indicat să se folosească termenul de rom. „Între a indica și a obliga este o diferență mare”, a adăugat dl. Moca. Dânsul a mai spus că „răspuns / răspunsuri la întrebările noastre le putem găsi în propria ogradă, prin educație / autoeducație.”

La activitatea culturală organizată de CISPER Centru Tg-Mureș au participat 34 de persoane (tineri romi, jurnaliști și cadre didactice rome).