Ziua Folclorului Rom este sărbătorită odată cu comemorarea morţii unuia dintre pionierii culturii muzicale și literare românești, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (de origine rom căldărar, pe numele Antonie Petroveanu), născut în anul 1796 la Sliven în Bulgaria şi decedat la 2 Noiembrie 1854 în România. Anton Pann a fost compozitor de muzică religioasă şi profesor de muzică, printre altele a compus și imnul național al României.

”Cât de valoroasă este poezia poporală a țiganilor transilvăneni pentru literatura comparată, ce valoare au basmele și legendele lor pentru mitologia comparată, se va vedea abia în viitor, după ce imensa comoară va fi scoasă în întregime la lumină” spune Heinrich von Wlislocki unul dintre primii rromologi (1856 Brașov – 1907 Sînmiclăuș) care nu doar a cules, ci a și tradus folclor rom. Cuvintele lui sunt și astăzi valabile, deși mulți antropologi și folcloriști au încercat să capteze din folclorul rom fără să reușească încă să o deslușească.Culegerea științifică a folclorului rom a început cu etnografii Heinrich Wlislocki, Hermann Antal (1851 Brașov – 1926 Szeged) denumit și ”cigányprofesszor-professor țigan” și componistul Bartók Béla. În explicația cuvântului ”țigan” din Lexiconul Mare Pallas, Hermann a inclus un fragment de cântec rom cu dialect carpatin: “Náj mán csi dád, nicsi déj, náj mán csi o thém muro -Nincsen se apám, nincsen anyám sem, nincsen országom sem - Nu am nic tată, nici mamă, nici țară”. Vom regăsi acest fragment în versurile poetului József Attila din poezia “Tiszta szívvel”. József Attila a urmat două semestre limba și cultura Romilor la cursurile lui Hermann de la Universitatea din Szeged.

Deși nu prea vorbesc despre asta, etnografii amintesc totuși că există interferențe între culturile popoarelor majoritare și minoritare. Se amintește însă mai puțin despre ce poate fi privit ca și cultură proprie a romilor.  Se vorbește mai mult despre faptul că există interferențe și că romii păstrează tradițiile majoritare, adică cântecul popular, muyica popular și dansurile. Sunt puțini care descriu specificul culturii rome, dansului rom. Tot așa basmul rom trăiește în limba majoritarilor, dar romii povestesc într-un anumit fel, așa cum nimeni altcineva. Din  păcate, încă nu există destule cercetări care să releve ceea ce romii au adăugat la creația culturală majoritară, majoritatea cercetărilor rezumându-se la consemnarea a ceea ce ei au păstrat din folclorul majoritar.

Bibliografie

WLISLOCKI, Heinrich von: Asupra vieții și obiceiurile țiganilor transilvăneni, Editura KriterionC.S. NICOLAESCU-PLOPSOR : Paramisa haj gila rromane. Povesti si cântece rrome, Colectia " Biblioteca rroma ", ex.nr.1, Editura Kriterion, Bucuresti, 1997GIURCHESCU, Anca:  Gypsy Dance Style as Marker of Ethnic Identity. In: BAUMANN, Max Peter (ed.): Music, Language and Literature of the Roma and Sinti. Verlag für Wissenschaft und Bildung, 2000, Berlin, 321–329.BÓDI Zsuzsanna: Az erdélyi cigánykutatások eredményei, In:Cigány néprajzi kutatások Közép- és Kelet-Európában / Gypsy Ethnographical Research in Central and Eastern Europe. Magyar Néprajzi Társaság, Budapest 12–15.