Vocabular

ambrol
pară
akhor
nucă
Àna
Ana [fată]
balo
porc
bale
porci
e bale
porcii
bakro
berbec
o bakro
berbecul
bakre
berbeci (dar şi oi, prin generalizare)
e bakre
berbecii
baro
(adj., m., sg.) mare
bari
(adj., f., sg.) mare
bare
(adj., m.f., pl.) mari
kinde
cumpăraţi, cumpărate
bikinel
a vinde
bikindo
vândut
bikindi
vândută
bar
gard; curte; grădină; livadă
i bar
gardul; curtea; grădina; livada
bibi
mătuşă
i bibi
mătuşa
bori
mireasă; noră
i bori
mireasa; nora
dur
departe
dural
de departe
kinel
a cumpăra; (el/ea) cumpără
kindo
cumpărat
kindi
cumpărată
bikinde
vânduţi, vândute
kadala
aceştia, acestea
kodola
aceia, acelea
ciknida
urzică
i ciknida
urzica
ciknide
urzici
e ciknide
urzicile
coxa
fustă
i coxa
fusta
coxe
fuste
e coxe
fustele
muca
pisică
i muca
pisica
muce
pisici
e muce
pisicile
caxra
cort
i caxra
cortul
caxre
corturi
e caxre
corturile
suno
vis
o suno
visul
sune
vise
e sune
visele
paśal = paś-o, paś-i, paś-e
„lângă”
sa = savoro
„tot”
dikhel
a se uita; a privi; (el/ea) se uită, (el/ea) priveşte
dikhel suno
a visa
śov
şase
gad
cămaşă
o gad
cămaşa
gada
cămăşi
e gada
cămăşile
dad
tată
o dad
tatăl
dada
taţi
e dada
taţii
dand
dinte
o dand
dintele
danda
dinţi
e danda
dinţii
dudum
dovleac
o dudum
dovleacul
duduma
dovlec
e duduma
dovlecii
udar
uşă
o udar
uşa
udara
uşi
e udara
uşile
del
a da; (el/ea) dă, oferă
Devel
Dumnezeu
Devela
Zei
rodel
a căuta; el/ea caută
anglal
adv. înainte, în faţă; prep. înaintea, în faţa
anglalkerel
a pregăti; (el/ea pregăteşte)
o balo
porcul
O Ene
Ene
I Ela
Ela
raklo
băiat nerrom
rakli
fată nerromă
o gono
sacul
e gone
sacii
o kokalo
osul
e kokala
oasele
len
gârlă
i len
gârla
anel
(el/ea) aduce
anel
a aduce
anel - na anel
(el/ea) aduce - (el/ea) nu aduce
foros
oraş
o foros
oraşul
forură
oraşe
e forură
oraşele
familia
familie
i familia
familia
familie
familii
e familie
familii
strada
stradă
i strada
strada
strade
străzi
e strade
străzile
magazino
magazin
o magazino
magazinul
magazinură
magazine
felăstra
fereastră
i felăstra
fereastra
felăstre
ferestre
e felăstre
ferestrele
e magazinură
magazinele
ućo kher
bloc
o ućo kher
blocul
uće khera
blocuri
e uće khera
blocurile
sasto
întreg; sănătos
sasti
întreagă; sănătoasă
saste
întregi; sănătoşi
purano
vechi (adj., m., sg.)
purani
vechi (adj., f., sg.)
purane
vechi (adj., m.f., pl.)
gad
cămașă
lolo gad
cămaşă roşie
gav
sat
gono
sac
gonorro
săculeţ; ghiozdan; geantă
grast
cal
hipopotamo
hipopotam
o hipopotamo
hipopotamul
hipopotamură
hipopotami
e hipopotamură
hipopotamii
hotelo
hotel
o hotelo
hotelul
hotelură
hoteluri
e hotelură
hotelurile
hoteli
hotel
o hoteli
hotelul
hotelă
hoteluri
e hotelă
hotelurile
pharo
greu, dificil (adj.)
phari
grea (adj.)
phare
grei, grele (adj.)
thulo
gros, gras (adj.)
thuli
groasă, grasă (adj.)
thule
groşi, groase; graşi, grase (adj.)
sig
repede, rapid, în viteză mare (adv.)
sigo
rapid, iute (adj.)
najol
a se scălda, a face baie
prinзarel
a cunoaşte; a recunoaşte
mangel
a ruga; a cere; a vrea, a dori
kangli
pieptene
i kangli
pieptenele
kali kangli
pieptene negru
i kali kangli
pieptenele negru
I Ina
Ina
lil
carte
o lil
cartea
o lolo lil
cartea roşie
lila
cărţi
I Lina
Lina
I Nina
Nina
o kalo lil
cartea neagră
kalo
negru
kan
ureche
o kan
urechea
kak
unchi; nene
o kak
unchiul
ka
la
kaj
la
kon
cine
lolo
roșu
lon
sare
o lon
sarea
kana?
când?
akana
acum
manro
pâine
o manro
pâinea
manre
pâini
e manre
pâinile
o manro si gudlo
pâinea este dulce
e manre si gudle
pâinile sunt dulci
o manro si kalo
pâinea este neagră
e manre si kale
pâinile sunt negre
melalo
adj.(m., sg.) – murdar
melali
adj.(m., sg.) – murdară
melale
adj.(m.f., pl.) – murdari, murdare
melalo gono
sac murdar
o melalo gono
sacul murdar
melali len
gârlă murdară
i melali len
gârla murdară
melale gone
saci murdari
e melale gone
sacii murdari
amaro
pron.pos. al nostru
amari
pron.pos. a noastră
amare
pron. pos. ai noștri, ale noastre
munro, mirro
pron. pos. al meu
munri, mirri
pron. pos.a mea
munre, mirre
pron. pos. ai mei, ale mele
naj
deget
nakh
nas
Nana
Nana
an!
adu!
na!
nu!
nango
gol, desfrunzit, dezgolit; despuiat.
oktòbra
octombrie
òpera
operă
opral
deasupra; de deasupra; din sus.
opre
sus, deasupra, în partea de sus
sa
tot, toată, toţi, toate
purum
ceapă
i purum
ceapa
puruma
cepe
e puruma
cepele
patrin
frunză
i patrin
frunza
patrina
frunze
e patrina
frunzele
pani
apă
o pani
apa
pană
ape
e pană
apele
sap
şarpe
o sap
şarpele
sapa
şerpi
o vurdon
căruţă; automobil; maşină
vurdona
căruţe; automobile; maşini
e vurdona
căruţă; automobil; maşină
paparuda
fluture
i paparuda
fluturele
paparude
fluturi
e paparude
fluturii
peko
prăjit; fript; copt
peki
prăjită; friptă; coaptă
peke
prăjiţi/prăjie; fripţi/fripte; copţi/coapte;
baxtalo
norocos; fericit
baxtali
norocoasă; fericită
baxtale
norocoşi/norocoase; fericiţi/fericite
lośalo
vesel
lośali
veselă
lośale
veseli/vesele
e sapa
şerpii
drom
drum
o drom
drumul
droma
drumuri
e droma
drumurile
buti
lucru, obiect lucrat, muncă, activitate
i buti
lucrul, obiectul lucrat, munca, activitatea
e bută
lucrurile, obiectele lucrate, muncile, activităţile
bută
lucruri, obiecte lucrate, munci, activităţi
vurdon
căruţă; automobil; maşină
starel = astarel
a prinde; a apuca; (el/ea) prinde, apucă
putrel = putarel
a deschide, a descuia; a desface; (el/ea) deschide, descuie, desface
vaxt
timp
o vaxt
timpul
o vaxt= i vrjama
vremea; timpul
sa
tot, toată, toţi, toate
sa vrjama
tot timpul, întotdeauna; mereu
sa vaxt
tot timpul, întotdeauna; mereu
perel
a cădea; (el/ea) cade
pekel
a coace, a prăji; (el/ea) coace, prăjeşte
marel
a bate; (el/ea) bate
anro
ou
o anro
oul
rikono
căţel
o rikono
căţelul
O Ron
Ron (nume)
I Rina
Rina
I Rona
Rona
I Irina
Irina
lel = liel
(el/ea) ia; a lua
k-o
la
k-o kan
la ureche
k-i
la
k-e
la
k-i len
la gârlă
k-e
la
k-e kana
la urechi
sir
usturoi
i sir
usturoiul
i sinia
masa
so
ce?
si
(el/ea) este, (ei/ele sunt); (el/ea) există, (ei/ele) există; a fi
sar
cum?
sar si?
cum este?
so si?
ce este?, ce sunt?
kon san?
cine ești?
sano
adj.subțire (m.,sg.)
sani
adj. subțire (f., sg)
sane
adj. subţiri (m., f., pl.)
si
sine – (ei/ele) sunt
lolo anro
ou roşu
o lolo anro
oul roşu
o anro si lolo
oul este roşu
lole anre
ouă roşii
e lole anre
ouăle roşii
e anre si lole
ouăle sunt roşii
salo
cumnat
o salo
cumnatul
sali
cumnată
i sali
cumnata
sinia
masă
i sinia
masa
tover
topor
o tover
toporul
tovera
topoare
e tovera
topoarele
iv
zăpadă
o iv
zăpada
iva
zăpezi
vast
mână
o vast
mâna
vasta
mâini
e vasta
mâinile
bov
cuptor, sobă
o bov
cuptorul, soba
bova
cuptoare, sobe
e bova
cuptoarele, sobele
tikno
(adj., m.) mic, tikni (adj.,f.), tikne (adj.,m.f.)
tikne
mic (adj.m.f)
tato
(adj., m.) cald, tati (adj.,f.), tate (adj.,f.)
tatărel
a încălzi (el/ea încălzeşte)
ivend
iarnă
o ivend
iarna
ivenda
ierni
e ivenda
iernile
kana?
când?
ivende
iarna, în timpul iernii
kurung
cioară
i kurung
cioara
ka - i = k-i
ka- i/k-i len
la gârlă
ka-o =k-o
la
ka-o/k-o rikono
la cățel
ka-e=k-e
la
ka-e/k-e rikone
la căței
e ruva
lupii
ruva
lupi
ruv
lup
o ruv
lupul
e ruva
lupii
guruv
bou
o guruv
boul
i guruvni
vaca
guruva
boi
e guruva
boii
gav
sat
o gav
satul
gava
sate
e gava
satele
vov
el
von
ei, ele
o ruv - i ruvni
lupul – lupoaica
o guruv – i guruvni
boul - vaca
o grast
calul
i grastni
iapa
daral
a se teme, a-i fi teamă
daravel
a speria, a înfricoşa (pe cineva)
dandarel
a muşca
i zen
şaua (la cal)
e zenă
şăile; şalele (spinarea)
i buzni
capra
e buznă
caprele
zen
şa
zenă
şăi; şale (spinarea)
buzni
capră
buznă
capre
o buzno
ţap
e buzne
ţapi
i zor
puterea; forţa; tăria
e zora
puteri; forţe
buzno
ţap
buzne
ţapi
zor
putere; forţă; tărie
zora
puteri; forţe
i phurt
podul
e phurtă
podurile
nakhel
a trece, (el/ea) trece
miśto
bine
phurt
pod
phurtă
poduri
zoralo
puternic; tare
zorali
puternică; tare
zorale
puternici/puternice; tari
zorales
tare (adv.)
savo
care, pe care (m., sg.)
savi
care, pe care (f., sg.)
save
care, pe care (m., f., pl.)
del muj zorales
dă gură/strigă tare (puternic)
akharel zorales
strigă tare
o podo
podul
kaj
care; unde; la; că, căci
maśkarutno ućipen
înălţime medie
kham
soare
o kham
soarele
akhor
nucă
kher
casă
o kher
casa
khera
case
e khera
casele
khoro
ulcior
o khoro
ulciorul
khore
ulcioare
e khore
ulcioarele
drakh
strugure
i drakh
strugurele
drakha
struguri
e drakha
strugurii
ambrol
pară
o akhor
nuca
akhora
nuci
e akhora
nucile
o ambrol
para
ambrola
pere
e ambrola
perele
mol
vin
i mol
vinul
arakhel
a păzi; a proteja; a găsi
angloivend
toamnă
kadava
acesta
phabaj
măr (fructul)
i phabaj
mărul (fructul)
e phabaja
merele
phabaja
mere
i phabajlin
mărul (pomul)
e phabajlină
merii (pomii)
phabajlin
măr (pom)
phabajlină
meri (pomi)
o rukh
copacul, arborele
e rukha
copacii, arborii
rukh
copac, arbore
rukha
copaci, arbori
sigo
rapid, iute (adj.)
sig
îndată, repede (rapid, iute) – adv.
o phral
fratele
e phrala
fraţii
i phen
sora
e phenă
surorile
phral
frate
phrala
fraţi
phen
soră
phenă
surori
phenel
a spune, a zice
akharel
a chema; a striga
pherel
a umple; a completa
i phuv
pământul; ţinutul; ţara
e phuvă
pământurile, ţinuturile, ţările
i sevli
coşul
e sevlă
coşurile
phuv
pământ; ţinut; ţară
phuvă
pământuri; ţinuturi; ţări
sevli
coş
sevlă
coşuri
mangel
a cere; a ruga; a dori
kamel
a vrea; a dori; a iubi
varekana
cândva
ambrol
pară
o ambrol
para
e ambrola
pere
ambrolin
păr (pom)
i ambrolin
părul (pomul)
i ambrolina
perii (pomii)
i bar
gardul; curtea/ ograda; grădina; livada
ke
că, căci
kaj
că, căci
thagar
împărat; rege
o thagar
împăratul; regele
thagara
împăraţi; regi
e thagara
împăraţii; regii
thagarni
împărăteasă
i thagarni
împărăteasa
thagarnă
împărătese
e thagarnă
împărătesele
thagaripen
regat; împărăţie
o thagaripen
regatul; împărăţia
thagarimata
regaturi; împărăţii
e thagarimata
regatele; împărăţiile
thav
aţă
o thav
aţa
thava
fire de aţă
e thava
firele de aţă
paramisi
poveste (urs.)
i paramisi
povestea (urs.)
paramisă
poveşti (urs.)
kana= te
“dacă”
e paramisă
poveştile (urs.)
palal
despre; după, în spate(le); încolo (ca poziţionare)
them
ţară; stat
thema
ţări; state
o them
ţara; statul
e thema
ţările; statele
Devel
Dumnezeu
thaj < haj < aj
şi
del vast
a ajuta; (el/ea) ajută
patăs
credem (noi)
butvar
de multe ori; frecvent; deseori, adesea
marro
pâine
rroj
lingură
i rroj
lingura
rroja
linguri
e rroja
lingurile
rrom
rrom; om, bărbat din neamul rromilor
i rromni
femeia rromă; rromnia
rromnă
femei rrome; romele
e rromnă
femeile rrome; romelele
arro
ou
o arro
oul
arre
ouă
e arre
ouăle
tharr
măsea
i tharr
măseaua
tharra
măsele
e tharra
măselele
karro
spin; mărăcine
o karro
spinul; mărăcinele
karre
spini; mărăcini
e karre
spini; mărăcinii
xarro
spadă; sabie
o xarro
spada; sabia
xarre
spade; săbii
e xarre
spadele; săbiile
barr
piatră
o barr
piatra
barra
pietre
e barra
pietrele
marro
o rrom
rromul; omul, bărbatul din neamul rromilor
rroma
rromi; oameni, bărbaţi din neamul rromilor
e rroma
rromii; oamenii, bărbaţii din neamul rromilor
rromni
femeie rromă; rromnie
o marro
pâinea
marre
pâini
e marre
pâinile
murro = mirro = munro
pâine
murri = mirri = munri
murre = mirre = munre
xurdorro
copilaş; mărunţel, micuţ
xurdorri
copilă; mărunţică, micuţă
xurdorre
copilaşi; mărunţei, micuţi
rromano
rrom
rromani
rromă
rromane
rromi, rrome
savorro
tot, întreg
savorri
toată; întreagă
savorre
toţi, toate; întregi, întrege
punro = pirro
“picior”
punre = pirre
„picioare”
pirro
picior
o pirro
piciorul
pirre
picioare
e pirre
picioarele
o abăv
nunta
e gada
hainele (aici)
xer
măgar
e xera
măgarii
moxton
cufăr; ladă; valiză; cutie.
o moxton
cufărul
moxtona
cufere
e moxtona
cuferele
raxami
palton; haină
i raxami
paltonul; haina
raxamă
paltoane; haine
e raxamă
paltoanele; hainele
xaravli
curea (la căld.)
I xaravli
cureaua
xaravlă
curele (la căld.)
xaravlă
curelele
tirax
pantof; încălţăminte
I tirax
pantoful, încălţămintea
tiraxa
pantofi
e tiraxa
pantofii
stadi
pălărie
o xer
măgarul
xera
măgari
i stadi
pălăria
stadă
pălării
e stadă
pălăriile
i stadi
i stadik
stadik
pălărie
i stadik
pălăria
stadika
pălării
e stadika
pălăriile
abăv
nuntă
o abăv
nunta
abăva
nunţi
e abăva
nunţile
andar
din; despre
but
mult (adv.)
xal
a mânca (el/ea mănâncă)
xoxavel
a minţi (el/ea minte)
xutel
a sări (el/ea sare)
kodova
acela
o naj
degetul
e naja
degetele
sajekh
totuna, totunul; acelaşi, aceeaşi
sikavel
a arăta, a indica, a ghida
sa kadja
tot aşa, la fel; de asemenea
xarne
scurţi, scurte
xurde
mărunţi, mărunte; scunzi, scunde
o xurdo
cel mărunt, cel scund, cel mititel
xurdo
mărunt, scund; mititel
e goja
cârnaţii
goja
cârnaţi
i goj
cârnatul
goj
cârnat
e kana
urechile
e tikne
micuţii, cei mici
o tikno
micuţul, cel micuţ
e bala
firele de păr
bala
fire de păr
bal
păr
e nakha
nasurile
nakha
nasuri
o nakh
nasul
kodoja
aceea; aia
jekh
un, o; unul, una
duj
doi, două
naj
deget
naja
degete
jakh
ochi (sg.)
i jakh
ochiul
jakha
ochi (pl.)
e jakha
ochii
daj
mamă
i daj
mama
daja
mame
e daja
mamele
jag
foc
i jag
focul
jaga
focuri
e jaga
focuri
dej
mamă
i dej
mama
deja
mame
e deja
mamele
muj
gură; faţă
o muj
gura; faţa
muja
guri; feţe
e muja
gurile; feţele
daja
deja
me
eu
tu
tu
vov
el
voj
ea
ame
noi
tume
voi
von
ei, ele
kadava
acesta
kadaja
aceasta
kadala
aceştia, acestea
kadă < kadja < kadaja
aceasta
kodoja
aceea; aia
kodola
aceia, ăia; acelea, alea
nakh
nas
o nakh
nasul
nakha
nasuri
e nakha
nasurile
bal
păr
o bal
părul
bala
fire de păr
e bala
firele de păr
tikno
mic
o tikno
micuţul, cel micuţ
tikne
mici
e tikne
micuţii, cei mici
kan
ureche
o kan
urechea
kana
urechi
o kan
urechea
e kana
urechile
goj
cârnat
i goj
cârnatul
goja
cârnaţi
e goja
cârnaţii
xurdo
mărunt, scund; mititel
o xurdo
cel mărunt, cel scund, cel mititel
xurde
mărunţi, mărunte; scunzi, scunde
e xurde
cei mărunţi, cele mărunte; cei scunzi, cele scunde
godăver
deştept, cu minte
xarno
scurt
xarni
scurtă
xarne
scurţi, scurte
sa kadja
tot aşa, la fel; de asemenea
sikavel
a arăta, a indica, a ghida
sajekh
totuna, totunul; acelaşi, aceeaşi
aśunel
a auzi, a asculta, a audia
śośoj
iepure
o śośoj
iepurele
śośoja
iepuri
e śośoja
iepurii
svako
fiecare, oricare
śax
varză
o śax
varza
śaxa
verze
e śaxa
verzele
texarin
dimineaţă
i texarin
dimineaţa
texarina
dimineţi
e texarina
dimineţile
veś
pădure
o veś
pădurea
veśa
păduri
e veśa
pădurile
raśaj
preot; popă
kherutni
de casă, domestică
kherutne
de casă, domestici, domestice
daral
a se teme, a-i fi frică
traśal
a se teme, a-i fi frică
o raśaj
preotul; popa
raśaja
preoţi; popi
e raśaja
reoţii; popii
manuś
om
o manuś
omul
manuśa
oameni
e manuśa
oamenii
naśel
a fugi, a alerga; (el/ea fuge, aleargă)
naśen
(ei/ele fug, aleargă)
murś
bărbat
o murś
bărbatul
murśa
bărbaţi
e murśa
bărbaţii
beśel
a sta; a locui, (el/ea stă, locuieşte)
beśen
(ei/ele) stau, locuiesc
kherutno
de casă, domestic
śunel
a auzi, a asculta, a audia
śunel = aśunel
a auzi, a asculta, a audia
vaj
sau
źamba
broască
i źamba
broasca
źambe
broaşte
e źamba
broaştele
zeleno źamba
broască verde
i zeleno źamba
broasca verde
zelena źambe
broaşte verzi
e zelena źambe
broaştele verzi
źirafa
girafă
uće menă
gâturi înalte
e uće menă
gâturile înalte
punro
picior
o punro
piciorul
punre
picioare
e punre
picioarele
ućo punro
picior înalt
o ućo punro
piciorul înalt
uće punre
picioare înalte
e uće punre
picioarele înalte
ućipen
înălţime
o ućipen
înălţimea
ućimata
înălţimi
e ućimata
înălţimile
maśkarutno
mediu (adj., m., sg.)
i źirafa
girafa
źirafe
girafe
e źirafe
girafele
ući źirafa
girafă înaltă
i ući źirafa
girafa înaltă
uće źirafe
girafe înalte
e uće źirafe
girafele înalte
ući men
gât înalt
i ući men
gâtul înalt
maśkarutno ućipen
înălţime medie
maśkarutni
medie (adj., f., sg.)
maśkarutni ćhaj
fiică mijlocie
maśkarutne
medii (adj., m.,f., pl.)
maśkarutne ćhaja
fice mijlocii
ućipen = ućimos
“înălţime”
ućimos = ućipen
“înălţime”
зukel
câine
o зukel
câinele
зukela
câini
e зukela
câinii
зamutro
ginere
o зamutro
ginerele
зamutre
gineri
e зamutro
ginerii
зivutro
făptură; fiinţă; animal
o зivutro
făptura; fiinţa; animalul
зivutre
făpturi; fiinţe; animale
e зivutre
făpturile; fiinţele; animalele
зuto
pereche
o зuto
perechea
зute
perechi
e зute
perechile
зuvli
femeie
i зuvli
femeia
зuvlă
femei
e зuvlă
femeile
mekhes
(tu) laşi
tu mekhes
tu laşi
vov mekhel
el lasă
voj mekhel
ea lasă
mekhas
(noi) lăsăm
ame mekhas
noi lăsăm
mekhen
(voi/ei, ele) lasă
po jekh
câte unul, câte una
po duj
câte doi, câte două
зeno
ins, persoană, tip
o зeno
insul, persoana, tipul
зene
inşi, persoane, tipi
e зene
inşii, persoanele, tipii
зeni
insă, tipă, persoană
i зeni
insa, tipa, persoana
зenă
inse, tipe, persoane
e зenă
insele, tipele, persoanele
зanel
a şti; (el/ea) ştie; a cunoaşte; (el/ea) cunoaşte
зanav
(eu) ştiu, eu cunosc
me зanav
eu ştiu, eu cunosc
зanas
(noi) cunoaştem, ştim
ame зanas
noi ştim, cunoaştem
зanes
(tu) ştii, cunoşti
tu зanes
tu ştii, cunoşti
зanen
(voi) ştiţi, (ei/ele) ştiu
tume зanen
voi ştiţi
mekhel
a lăsa; (el/ea) lasă
mekhav
(eu) las
me mekhav
eu las
po trin
câte trei
po śtar
câte patru
alosarel = losarel
“a alege”
alosarel
a alege; (el/ea) alege;
si te
trebal / trebuj / trobul = kampel “trebuie”
voj зanel
ea ştie / cunoaşte
vov зanel
el ştie / cunoaşte
von зanen
(ei, ele) cunosc
gilaben = gilaban = gilaven
ćirikli
pasăre
i ćirikli
pasărea
ćiriklă
păsări
e ćiriklă
păsările
ćar
iarbă
i ćar
iarba
ćara
ierburi
e ćara
ierburile
ćaro
blid, strachină
o ćaro
blidul, strachina
ćare
blide, strachini
e ćare
blidele, strachinile
koćak
nasture
i koćak
nasturele
koćaka
nasturi
e koćaka
nasturii
sovnakutno
din aur (m., sg.)
sovnakutni
din aur (f., sg.)
sovnakutne
din aur (m.f., pl.)
ćhuri
cuţit
i ćhuri
cuţitul
ćhură
cuţite
e ćhură
cuţitele
ćhavo
băiat (de rrom)
o ćhavo
băiatul (de rrom)
ćhave
băieţi (de rrom)
e ćhave
băieţii (de rrom)
ćhaj
fată (rromă)
i ćhaj
fata (rromă)
ćhaja
fete (rrome)
e ćhaja
fetele (rrome)
ćhej
fată (rromă)
i ćhej
fata (rromă)
ćheja
fete (rrome)
e ćheja
fetele (rrome)
ćhinel
a tăia; (el/ea) taie
ćhindo
tăiat
ćhindi
tăiată
ćhinde
tăiaţi, tăiete
kaśt
lemn
o kaśt
lemnul
e kaśta
lemnele
bov
cuptor; sobă
o bov
cuptorul; soba
bova
cuptoare; sobe
e bova
cuptoarele; sobele
xaben
mâncare
o xaben
mâncarea
xamata
mâncăruri; merinde
e xamata
mâncărurile; merindele
xamos
mâncare
o xamos
mâncarea
xamata
mâncăruri; merinde
e xamata
mâncărurile; merindele
xamos = xaben, xapen
mâncare
xaning
fântână
i xaning
fântâna
e xaninga
fântânile
xaninga
fântâni
thovel
a spăla; (el/ea) spală; a pune; (el/ea) pune; a aşeza (el/ea) aşează
tatărel
a încălzi; (el/ea) încălzeşte
thovel = thol
a spăla; (el/ea) spală; a pune; (el/ea) pune; a aşeza (el/ea) aşează tatărel – a încălzi; (el/ea) încălzeşte
thol = thovel
a spăla; (el/ea) spală; a pune; (el/ea) pune; a aşeza (el/ea) aşează
i ćhaj = i ćhaj
fata (rromă)
o xaben = o xamos
mâncarea
i lulugi
floarea
balen
porci (pe porci, în acuz., pl.)
balăn
scroafe, purcele (pe scroafe, în acuz., pl.)
bakren
berbeci (pe berbeci, în acuz., pl.)
i guruvni
vaca
guruvnă
vaci
e guruvnă
vacile
guruven
boi (pe boi, în acuz., pl.)
guruvnăn
vaci (pe vaci, în acuz., pl.)
bakri
oaie
i bakri
oaia
bakră
oi
bakrăn
oi (pe oi, în acuz., pl.)
e bakră
oile
lulugi
floare
i lulugi
floarea
lulugă
flori
e lulugă
florile
guruvni
vacă
e bakră
oile
baro
(adj.) mare (m., sg.), mare (f., sg.), mari (m.,f., pl.)
kadă
aşa
kadă < kadaja
aceasta
barărel
a mări, a face mare, a creşte, a cultiva, a dezvolta.
ginaven!
ciţi (> ginen!)
kiral
brânză
o kiral
brânza
kermuso
şoarece
o kermuso
şoarecele
kermuse
şoareci
e kermuse
şoarecii
giv
grâu
o giv
grâul
ges
zi
o ges
ziua
gesa
zile
e gesa
zilele
kurko
săptămână; (ziuă de) duminică
o kurko
ăptămâna; (ziua de) duminică
kurke
1. săptămâni. 2.duminici. 3. adv. în timpul săptămânii; duminica, în ziua de duminică.
ages
astăzi
kamel
(el/ea) vrea, doreşte; a vrea, a dori; a iubi (la căld.)
kinel
(el/ea) cumpără; a cumpăra)
kerel
(el/ea)face; a face, a realiza.
kamas
(noi) vrem, dorim; (noi) iubim (la căld.)
kinas
(noi) cumpărăm)
keras
(noi) facem
ginen!
1. calculaţi, număraţi, socotiţi! 2. citiţi!